Continuăm seria dedicată viitorului finanțelor, mai precis celui mai nou segment din domeniu, adică fintech. În contextul în care întreaga industrie financiară pare că se duce către noua tehnologie, răspunsul la întrebarea “Ce urmează pentru Fintech?” este, de fapt, răspunsul la întrebarea ” Ce urmează pentru piețele financiare?”. Răspund personalități din domeniile academic, financiar și nu numai.
Jacqueline Musiitwa este Consilier financiar pe probleme de mediu la USAID
Un nou control de reglementare în țările cheie nu va împiedica în mod substanțial progresul în domeniul fintech pe termen mediu, din cauza rafinamentului și diversității sectorului. Un sub- sector de urmărit este fintech-ul pentru climă, unde noile inovații sunt bine plasate pentru a avea un impact social pozitiv și pentru a contribui la declanșarea unei reglementări mai bune.
Potrivit CommerzVentures, contabilizarea dioxidului de carbon și managementul riscului climatic au atras cele mai multe finanțări fintech p entru c limă (1 miliard de dolari) în prima jumătate a anului 2022. În timp ce Europa a preluat conducerea în ceea ce privește banii strânși, Actul de reducere a inflației din 2022 ar putea împinge Statele Unite în față.
În condițiile în care autoritățile de reglementare din SUA și Europa fac eforturi pentru mai multe informații legate de climă, cererea pentru soluții fintech pentru climă va crește, pe măsură ce companiile caută modalități mai bune de a urmări datele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și de a evita acuzațiile de dezinformare ecologică. În mod similar, odată cu conturarea noilor taxe vamale pe emisii de carbon, platformele care urmăresc emisiile de dioxid de carbon încorporate în diferite etape de producție pot oferi trasabilitate și date suplimentare pentru a ajuta companiile să- și înțeleagă amprenta. În timp ce platformele de compensare a emisiilor de carbon pentru piețele voluntare ale carbonului sunt în creștere, sunt necesare o mai mare transparență și reglementări mai solide pentru a se asigura că și oamenii din țările în curs de dezvoltare care adoptă aceste instrumente beneficiază de ele.
În cele din urmă, oferind persoanelor fizice oportunitatea de a investi în companii axate pe combaterea crizei climatice, fintech poate ajuta la extinderea unei noi clase de investitori conștienți în privința mediului. Provocarea este să ne asigurăm că un volum suficient din această investiție se îndreaptă către țările în curs de dezvoltare care sunt cel mai puternic afectate de criza climatică. Acesta este motivul pentru care organizații precum USAID lucrează pentru a reduce decalajul dintre finanțarea combaterii schimbărilor climatice și fintech prin inițiative precum noul Climate Finance for Development Accelerator.
Eswar Prasad este autorul The Future of Money: How the Digital Revolution Is Transforming Currencies and Finance.
Diversele fațete ale fintech vor fi afectate în moduri diferite de schimbările în condițiile macroeconomice și atitudinile autorităților de reglementare. Cererea consumatorilor și a firmelor pentru plăți electronice mai eficiente, mai ieftine și ușor accesibile (atât interne, cât și internaționale) rămâne puternică. Prin urmare, este posibil ca inovația în domeniul plăților digitale să continue, în ciuda unui control mai intens de reglementare, cea mai mare parte fiind menită să limiteze tranzacțiile ilicite. Monedele stabile, în special, se vor confrunta probabil cu reglementări stricte pentru a asigura o protecție adecvată a investitorilor și pentru a evita orice răspândire a riscului pe piețele de valori mobiliare.
Activitățile de intermediere financiară întreprinse de platformele fintech vor fi, de asemenea, supuse unui control mai strict de reglementare, în special pe măsură ce condițiile macroeconomice mai stricte și creșterea ratelor dobânzilor cresc riscul de nerambursare pentru toate tipurile de credit. Autoritățile de reglementare devin extrem de sceptice și, pe bună dreptate, cu privire la ideea că tehnologia – inclusiv utilizarea big data, învățarea automată și inteligența artificială – poate, prin ea însăși (și cu o supraveghere de reglementare minimă) să ofere servicii de intermediere mai bune, cu costuri mai mici, cu riscuri implicite mai mici.
Este probabil să existe o zguduire în sectorul fintech. Firmele și platformele care au modele de afaceri instabile și o bază financiară slabă trebuie să dea socoteală atunci când sunt supuse unor presiuni de reglementare și economice mai mari. Această zguduire s-ar putea dovedi în cele din urmă benefică: Ar elimina firmele mai suspecte și mai riscante, permițând în același timp inovații care să completeze numeroasele decalaje care persistă în furnizarea de produse și servicii financiare de bază.
Preluare din Economistul.ro
Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.
Leave feedback about this