Produsul Intern Brut(PIB) al României a revenit pe creștere în al doilea trimestru al acestui an, după ce scăzuse în primele trei luni, și va înregistra creșteri, deși mai firave, și în ultima parte a anului, notează Banca Națională a României(BNR). Partea mai puțin îmbucurătoare este că, practic, economia este dusă înainte exclusiv de consumul populației, care a crescut și va continua să crească, pe fondul majorărilor de venituri, fapt care sugerează că o inversare a trendului economiei este destul de probabilă din 2025.
Atât exporturile cât și formarea brută de capital (vom explica termenul ceva mai jos) au continuat să scadă în al doilea trimestru al acestui an și își vor merge cel mai probabil pe același trend și pe finalul lui 2024, explică Banca Națională a României în minuta ultimei ședințe de politică monetară, cea care a consemnat, de altfel, stoparea seriei de scăderi de dobândă. Revenirea pe creștere din perioada martie-iunie 2024 se datorează, practic, exclusiv consumului populației, care s-a majorat semnificativ pe fondul creșterii veniturilor. Datele BNR schițează, astfel, portretul unei economii tot mai fragile, care riscă să intre pe minus imediat ce populația va simți un șoc pe venituri (șomajul este în creștere) sau pe cheltuieli (despre o posibilă creștere de taxe se vorbește tot mai des) ori în contextul în care încrederea în viitorul economiei se va diminua generând reducerea consumului și creșterea economisirii.
” Membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creștere cu 0,3 la sută a activității economice în trimestrul II 2024, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni, evoluție ce implică o restrângere mai evidentă a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului curent comparativ cu cea anticipată.
Consumul gospodăriilor populației și-a accelerat însă puternic creșterea, inclusiv în termeni anuali, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluție de sens opus, iar exportul net și-a mărit substanțial impactul contracționist, limitând creșterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreșterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului. În același timp, a fost evidențiată ampla creștere de dinamică înregistrată în trimestrul II de deficitul balanței comerciale și de deficitul de cont curent – pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri și servicii, suprapusă prelungirii declinului volumului exporturilor –, ce a fost accentuată în cel din urmă caz de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.”, arată BNR.
Formarea brută de capital este o componentă importantă a PIB, care arată, în termeni simpli, investițiile făcute de producătorii din România în mașini și echipamente, vehicule, locuințe și clădiri. Altfel spus, o evoluție în scădere a acestui indicator arată că așteptările firmelor în ceea ce privește producția și vânzările sunt unele negative. Definiția dată de Institutul Național de Statistică (INS) și Eurostat pentru formarea brută de capital este următoarea: ” Formarea brută de capital fix constă în achiziții ale producătorilor rezidenți, minus cesiuni, de imobilizări corporale sau necorporale. Aceasta acoperă în special mașinile și echipamentele, vehiculele, locuințele și alte clădiri.”
Ce urmează?
BNR anticipează că și în următoarea perioadă tendințele se vor menține asemănătoare. ” Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabile creșteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală, ceea ce implică restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar și creșterea dinamicii anuale a PIB în acest interval. S-a sesizat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost susținută și în trimestrul III prioritar de consumul privat, pe fondul majorării veniturilor populației, în timp ce formarea brută de capital fix și-a diminuat probabil din nou aportul pozitiv, în principal pe seama activității din construcții. În cazul exportului net este însă posibilă o scădere ușoară a influenței contracționiste, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ decalajul negativ față de cea a importurilor în iulie-august, mărindu-se mult mai pronunțat, până la un nivel consistent pozitiv. Pe acest fond, creșterea anuală a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent au încetinit considerabil în acest interval față de trimestrul precedent, rămânând însă deosebit de alerte pe ansamblul primelor opt luni ale anului, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.”, explică BNR.
În același timp, sursa citată arată că, deși tendința de creștere a veniturilor se va menține, ea pune presiune nu doar pe inflație ci și pe activitatea companiilor private, context în care, și șomajul este pe trend de creștere. “În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piață sunt încă ridicate, dar pe o tendință ușoară de atenuare, făcând referiri la evoluția aproape stagnantă a efectivului salariaților din economie din iulie-august, acompaniată de mărirea ratei șomajului BIM la 5,5 la sută în trimestrul III, după descreșterea până la 5,1 la sută în iunie. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și o stabilitate a acestora în octombrie, precum și o accentuare a scăderii deficitului de forță de muncă în debutul trimestrului IV 2024.”, a explicat BNR.
Leave feedback about this