Educația financiară nu mai este un moft sau un simplu instrument ci a devenit un element de siguranță națională, au arătat, la unison, oficialii care au vorbit la ultima ediție a Forumului Educației Financiare organizate la ASE. Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Gabriel Avrămescu, a arătat că fără educație financiară nu putem pune problema siguranței economice, personale și colective, în timp ce Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare(ISF) apreciază că lipsa de informare și mai ales informarea asimetrică reprezintă cele mai mari pericole la care se expun tinerii din ziua de astăzi.
” Educația financiară și incluziunea financiară sunt foarte importante pentru o societate dezvoltată. Fără un nivel ridicat de incluziune, economia nu se dezvoltă sau se dezvoltă mai greu. Pe de altă parte, este foarte important pe plan personal să cunoști aceste lucruri pentru că de când ne naștem și până murim avem legătură cu banii și tot ce se întâmplă în jurul nostru are legătură cu banii. Noi suntem parte a strategiei naționale de educație financiară. Noi, Institutul de Studii Financiare, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu Banca Națională a României, cu Asociația Română a Băncilor și cu Academia de Studii Economice.”, a declarat președintele ISF, în marja Forumului Educației Financiare, amintind că ISF organizează sute de întâlniri anual, în toată țara, adresându-se unei largi categorii de auditoriu, de la elevi și studenți până la specialiști în domeniul financiar și oameni simpli.
În opinia lui Valentin Ionescu, lipsa de informare și informarea asimetrică sunt marile riscuri la care se expun tinerii din zioua de astăzi și nu numai ei. “Cea mai mare problemă a societății românești este astăzi lipsa de informare sau informarea asimetrică. Sunt foarte multe canale prin care vin informații și este foarte greu fără educație să cerni informația corectă de cea incorectă. E important să folosim canalele oficiale. Pentru informații despre bursă, există site-ul BVB, există site-ul ASF. Pentru sistemul bancar, avem BNR și site-urile băncilor. Trebuie să mergem la surse oficiale, nu să ne documentăm din mediul online unde sunt persoane cu interese.”, a arătat președintele ISF.
Avrămescu, ASF: Educația financiară e o componentă a siguranței economice, personale și colective
Accesul la produse și servicii financiare este fără precedent, iar în acest context, educația financiară devine nu doar un instrument util, ci o componentă indispensabilă a securității economice personale și colective, afirmă prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Gabriel-Ioan Avrămescu, la același Forum al Educației Financiare.
‘Trăim într-o perioadă în care accesul la produse și servicii financiare este fără precedent. Digitalizarea a extins semnificativ accesul, dar a transferat, în același timp, o responsabilitate semnificativă către fiecare individ. În acest context, educația financiară devine nu doar un instrument util, ci o componentă indispensabilă a securității economice personale și colective. Și tocmai această realitate ne aduce astăzi în fața uneia dintre cele mai provocatoare teme ale momentului: criptoactivele și finanțele digitale. Nu este o temă marginală sau speculativă. Este o realitate pe care milioane de cetățeni europeni, inclusiv români, o întâlnesc deja în viața lor de zi cu zi. Iar experiența ne arată că cei mai expuși riscurilor nu sunt cei complet neinformați, ci tocmai cei parțial informați: persoanele care au acumulat suficiente cunoștințe financiare pentru a-și asuma riscuri, dar nu suficiente pentru a le înțelege cu adevărat consecințele. Iluzia înțelegerii este, în sine, un risc major. Și niciun domeniu nu ilustrează mai bine acest fenomen decât cel al criptoactivelor. Românii au nevoie să înțeleagă nu doar mecanismele de funcționare ale acestor instrumente, ci și volatilitatea lor structurală și riscurile asociate platformelor neautorizate. Fără această înțelegere profundă, libertatea de a investi devine vulnerabilitate’, a spus Gabriel Avrămescu.
El consideră că România se află în momentul în care trebuie să decidă direcția în care își construiește politicile publice în domenii emergente, iar unul dintre cele mai relevante este cel al criptoactivelor și al finanțelor digitale.
‘Nu mai este suficient să reacționăm la evoluțiile pieței. Este momentul să răspundem clar la o întrebare esențială: ce ne dorim cu adevărat? Vrem să fim o piață restrictivă, rigidă, care ține la distanță inițiativa și inovația, sau vrem să construim un cadru solid care atrage jucători serioși, investiții, tehnologie și capital? România are nevoie de o politică publică matură în domeniul criptoactivelor, care să urmărească simultan două obiective esențiale: protecția investitorilor și dezvoltarea economică. În lipsa unei astfel de viziuni, riscăm să pierdem oportunități importante sau, dimpotrivă, să expunem investitorii la riscuri nejustificate. Autoritatea de Supraveghere Financiară are un rol central în această ecuație, dar acest rol trebuie exercitat într-un cadru de cooperare reală. Este foarte important ca întregul ecosistem instituțional – de la autoritățile publice centrale și banca centrală, până la autoritățile de reglementare și mediul academic – să funcționeze ca un mecanism coerent, capabil să genereze soluții clare, viabile și predictibile. Economia românească are nevoie de stabilitate și consistență legislativă, construită pe termen lung, nu de reglementări construite conjunctural, de la o zi la alta, în logica ‘Patului lui Procust’, a subliniat Gabriel Avrămescu.
Potrivit acestuia, experiența recentă ne arată că o abordare coordonată este nu doar dezirabilă, ci și realizabilă. În context, acesta a arătat că proiectul Contrapărții Centrale, deblocat cu sprijinul Administrației Prezidențiale, al Băncii Naționale a României și al Guvernului, este un exemplu concret că atunci când instituțiile statului acționează împreună, cu o viziune clară, rezultatele sunt posibile.
De asemenea, el a declarat că pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară educația financiară reprezintă un angajament strategic pe termen lung și a amintit că peste 450.000 de elevi, aproape 40.000 de studenți, 8.200 de profesori, dar și peste 50.000 de angajați din mediul privat au beneficiat de programele educaționale derulate de instituție.
Leave feedback about this