”Chiar nu știm exact ce se va întâmpla cu prețul la energie”, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, lăsând să se înțeleagă că, în funcție de această evoluție, inclusiv a inflației, donânzile vor crește sau vor scădea.
Un material realizat de Gabriela Ținteanu
Guvernatorul BNR a prezentat cu ocazia Raportului asupra inflației mai multe scenarii posibile care nu exclud nici creșterea, nici scăderea dobânzii de politică monetară.
”În cazul scăderii inflației, prin primăvară nu avem încotro și scădem dobânda”, spune Isărescu. Guvernatorul arată că nu trebuie să ne așteptăm doar la scăderi ale dobânzii cheie, ci chiar la creșteri. În funcție de evoluțiile economice, bineînțeles.ț
Isărescu a lăsat să se înțeleagă că majorarea dobânzii de politică monetară a fost luată în calcul chiar la ultima ședință a consiliului de administrație al BNR, dar membrii CA au considerat că este prea riscant și ”ar fi trebuit să răspundă prea multor necunoscute” după o astfel de măsură. ”Nu de o relaxarea aveam nevoie acum, ci de o eventuală întărire. Dar este o perioadă de incertitudine și mai mult tulburam piețele dacă luam o astfel de decizie”, a spus Mugur Isărescu.
Guvernatorul a explicat că evoluția inflației depinde de prețul petrolului și cel al energiei. ”Chiar nu știm exact ce se va întâmpla cu prețul la energie”, spune Mugur Isărescu, lăsând să se înțeleagă că nu știm exact nici cum va evolua inflația, cu atât mai puțin dobânzile.
De asemenea, guvernatorul a declarat că, în cazul scăderii inflației, în 2027, ”nu va avea încotro și va trebui să micșoreze nivelul dobânzii de politică monetară.
Citește și: Apare portofelul digital pentru firme. Va fi obligatoriu. Ce avantaje aduce pentru antreprenori și companii
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 7,4%, de la 6,1% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârşitul lui 2027, faţă de 3,4% anterior, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Conform guvernatorului, revizuirea în creştere a prognozei este determinată în principal de scumpirea energiei şi a combustibililor, pe fondul reintensificării tensiunilor geopolitice şi al deteriorării condiţiilor de pe pieţele internaţionale de energie.
„Rata anuală a inflaţiei IPC, indicele preţurilor de consum, are până la sfârşit o uşoară creştere. Atenţie, e vorba de indicele IPC, nu e vorba de explozii de preţuri, cum există tendinţa să se spună. Preţurile, probabil, de sărbători vor fi relativ stabile sau vor înregistra creşteri normale, ca şi în anii precedenţi, nu sunt exagerări. Nu ne mai aşteptăm la o scădere datorită, în principal, ca să nu zic exclusiv, evoluţiei preţurilor la produsele petroliere şi la energie. După care urmează o scădere aproape continuă, până în trimestrul I din 2028, când are loc intrarea în intervalul de variaţie în funcţie de ţinta de inflaţie.
Revizuirea în sus a traiectoriei prognozate faţă de exerciţiul anterior, deci graficul roşu comparativ cu graficul albastru, este o reevaluare ascendentă amplă a preţului energiei, pe care trebuie să o luăm în considerare, chiar dacă avem cealaltă prognoză că preţul la energie va scădea. Există tensiuni geopolitice reintensificate, deci au fost toate motivele să facem această revizuire şi are un impact şi asupra inflaţiei de bază. Normal, preţul la energie se duce în toate părţile”, a explicat Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a noului Raport trimestrial asupra inflaţiei.
Conform prezentării BNR, rata anuală a inflaţiei ar urma să înregistreze o majorare temporară în trimestrul al patrulea din 2026, în principal pe fondul unui nou puseu de creştere a preţurilor produselor energetice, după care va intra pe o traiectorie descendentă începând cu primul trimestru al anului viitor.
Banca centrală estimează că inflaţia va reveni în intervalul de variaţie asociat ţintei, de 2,5% plus/minus un punct procentual, în primul trimestru din 2028.
Guvernatorul BNR a subliniat că revizuirea ascendentă a traiectoriei inflaţiei reflectă reevaluarea semnificativă a preţurilor energiei, care influenţează inclusiv inflaţia de bază, prin transmiterea costurilor în celelalte sectoare ale economiei.
În ceea ce priveşte evoluţia preţului petrolului, guvernatorul a precizat că prognoza BNR a fost realizată pe baza informaţiilor disponibile la începutul lunii noiembrie, când cotaţia ţiţeiului depăşea 100 de dolari pe baril, în timp ce ulterior aceasta a coborât spre 90 de dolari.
„Raportul şi ce vă prezint eu acum, toate sunt făcute cu datele până la 1 noiembrie, când preţul era peste 100 de dolari. Acum a coborât la 90. Probabil că toate datele de prognoză s-ar schimba. Încă nu ştim dacă 90 este preţul care va rezista”, a mai spus Isărescu.
Conform proiecţiei băncii centrale, inflaţia de bază CORE2 ajustat ar urma să coboare la 6,1% la sfârşitul anului 2026 şi la 3,7% la finalul anului 2027, pe fondul atenuării presiunilor inflaţioniste şi al cererii interne reduse.
În prezentarea sa, Mugur Isărescu a atras atenţia că evoluţia viitoare a preţurilor energiei rămâne incertă, iar riscurile asupra prognozei pot acţiona în ambele sensuri.
La şedinţa din 12 noiembrie 2026, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, precum şi a ratelor dobânzilor pentru facilitatea de creditare şi facilitatea de depozit la 7,50%, respectiv 5,50% pe an.

Leave feedback about this