Finanțarea sustenabilă si dezvoltarea durabilă

Finanțarea sustenabilă reprezintă o preocupare importantă a Uniunii Europene (UE) în ultima perioadă, fiind interpretată ca fiind un tip de finanțare care sprijină dezvoltarea durabilă a economiei, reducând în același timp presiunile asupra mediului și luând totodată în considerare aspectele sociale și de guvernanță.

În acest sens, Comisia Europeană a lansat în2018 un „Plan de acțiune privind finanțarea dezvoltării durabile și dezvoltarea unei strategii reînnoite privind finanțarea sustenabilă”, care conține 10 inițiative grupate pe trei obiective, respectiv: 1) reorientarea fluxurilor de capital către o economie mai sustenabilă; 2) includerea elementelor de sustenabilitate în managementul riscului și 3) încurajarea transparenței și a viziunii pe termen lung.

Finanțarea sustenabilă are un rol esențial în îndeplinirea obiectivelor politice ale Pactului ecologic european, precum și a angajamentelor internaționale ale UE privind clima și durabilitatea și are ca scop îmbunătățirea sectorului financiar pentru a susține atât dezvoltarea durabilă în contextul schimbărilor climatice, cât și redresarea durabilă în urma impactului pandemiei COVID-19. În acest scop, în procesul decizional privind investițiile de către entitățile financiare vor fi luați în considerare factorii de mediu, sociali și de guvernanță (factori ESG), urmărindu-se astfel orientarea investițiilor pe termen mai lung în activități economice durabile.

Aspectele de mediu au în vedere atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, mediul în general (de exemplu, conservarea biodiversității și ecosistemelor), resursele de apă și cele marine, prevenirea poluării și economia circulară. Aspectele sociale se referă la probleme de egalitate de șansă, combaterea discriminării, relații de muncă, securitatea și sănătatea în munca, investiții în capitalul uman și comunități, precum și probleme legate de drepturile omului.  

Aspectele de guvernanță la nivelul structurilor de conducere, relațiilor cu angajații și remunerația executivă joacă un rol fundamental în asigurarea includerii aspectelor sociale și de mediu în procesul decizional. În acest sens se pot avea în vedere aspecte privind transparența în relația cu toate părțile interesate, rolul organelor de administrație, de conducere și de supraveghere,  etica în afaceri, cultura corporativă, inclusiv combaterea corupției, componența structurilor de conducere, mecanismele pentru înregistrarea plângerilor, sistemele de control intern și de gestionare a riscurilor etc. 

Totodată, factorii ESG vor fi avuți în vedere și în cadrul sistemelor de administrare a riscurilor sub forma de risc legat de durabilitate. Un risc legat de durabilitate reprezintă un eveniment sau o condiție de mediu, socială sau de guvernanță care, în cazul în care se produce, ar putea cauza un efect negativ semnificativ, efectiv sau potențial, asupra valorii investiției.

Punerea la dispoziție de produse financiare care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului reprezintă o modalitate eficientă de a orienta investițiile private către activități economice durabile. De asemenea, pe lângă mecanismele de finanțare pentru susținerea proiectelor durabile oferite prin intermediul piețelor bancare și piețelor de instrumente financiare, investitorii instituționali interesați în plasarea disponibilităților financiare pe termen mediu și lung vor juca și un rol important în realizarea ambițiilor de trecere la ceea ce înseamnă economia verde a UE.

Aspectele de mediu au în vedere atenuarea și adaptarea la schimbările climatice, mediul în general (de exemplu, conservarea biodiversității și ecosistemelor), resursele de apă și cele marine, prevenirea poluării și economia circulară

De asemenea, finanțarea sustenabilă cuprinde și transparența în ceea ce privește riscurile legate de factorii ESG care pot avea un impact asupra sistemului financiar și atenuarea acestor riscuri prin guvernarea adecvată a actorilor financiari și corporativi. Astfel, participanții la piața financiară, consultanții financiari, precum și emitenții au obligația de a prezenta informații specifice cu privire la abordările lor în ceea ce privește integrarea riscurilor legate de durabilitate și luarea în considerare a efectelor negative asupra dezvoltării durabile.

Pentru atingerea obiectivelor de finanțare sustenabilă și dezvoltare durabilă a economiei UE conform „Pactul ecologic european”, în ultimii ani Comisia Europeană a pus în aplicare „Planul de acțiune privind finanțarea dezvoltării durabile” printr-o serie de acte normative care să pună în aplicare cele 10 inițiative avute în vedere.  

Taxonomia UE privind activele și activitățile verzi. În prima etapă Comisia Europeană a definit criteriile tehnice de determinare (examinare) dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului și a stabilit obligațiile de informare legate de sustenabilitate pentru producătorii de produse financiare și consultanții financiari față de investitori. Astfel, participanții la piață financiară (de exemplu, administratorii de active) și consultanții financiari trebuie să integreze riscurile de durabilitate în toate procedurile de investiții și pentru instrumentele financiare care urmăresc obiectivul investițiilor durabile.

Criteriile tehnice de examinare asigură faptul că activitatea economică are un impact pozitiv asupra obiectivului climatic sau reduce impactul negativ asupra obiectivului climatic. Prin urmare, criteriile tehnice de examinare se referă la pragurile sau la nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept activitate care contribuie în mod substanțial la unul dintre obiectivele climatice. În consecință, criteriile tehnice de examinare specifică cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.

Obligațiunea verde europeană. Ulterior, Comisia Europeană a definit produsele financiare prin care investitorii pot finanța orice activitate economică care se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului. Astfel, au fost puse bazele unui cadru comun de norme privind utilizarea denumirii de „obligațiune verde europeană” pentru obligațiunile care urmăresc obiective durabile din punctul de vedere al mediului.

Aspectele de guvernanță la nivelul structurilor de conducere, relațiilor cu angajații și remunerația executivă joacă un rol fundamental în asigurarea includerii aspectelor sociale și de mediu în procesul decizional

Cele patru cerințe cheie pentru a defini un titlu de creanță ca fiind obligațiune verde europeană sunt: 1) fondurile colectate să fie alocate integral proiectelor aliniate la taxonomia UE; 2) să se asigure transparența deplină asupra alocării încasărilor, prin cerințe detaliate de raportare; 3) toate obligațiunile verzi din UE să fie verificate de un evaluator extern pentru asigurarea conformității cu prevederile regulamentului, precum și faptul că proiectele finanțate sunt aliniate la taxonomie și 4) evaluatorii externi trebuie să fie înregistrați și supravegheați de ESMA.

Informațiile privind durabilitatea în sectorul financiar. Tot pentru stimularea finanțării activităților economice care se califică drept durabile din punctul de vedere al mediului, Comisia Europeană a urmărit ca factorii de durabilitate să fie integrați în obligațiile de guvernanță a produselor emise de respectivul emitent.

În acest sens, firmele de investiții producătoare și distribuitoare de instrumente financiare ar trebui să ia în considerare factorii de durabilitate în procesul de aprobare și în alte mecanisme de guvernanță și supraveghere a produsului pentru fiecare instrument financiar care urmează să fie distribuit clienților și, totodată, să precizeze care este grupul țintă de clienți din perspectiva obiectivelor legate de durabilitate. Factorii de durabilitate ai unui instrument financiar ar trebui să fie prezentați într-un mod transparent, pentru a-i putea permite distribuitorului să le furnizeze potențialilor clienți informații relevante.

Totodată, administratorii de active trebuie să includă riscurile legate de durabilitate în activitatea curentă, iar capacitățile și cunoștințele tehnice trebuie să fie adecvate pentru analizarea acestor riscuri. Astfel, administratorii de active trebuie să evalueze în mod continuu nu numai riscurile financiare, ci și riscurile relevante legate de durabilitate care, în cazul în care se produc, ar putea cauza un efect negativ semnificativ, efectiv sau potențial, asupra valorii investiției. De asemenea, administratorii de active trebuie să includă in politica de gestionare a conflictelor de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele și sistemele lor interne.

Tot în același scop, atât societățile de asigurare cât și intermediarii de asigurări care distribuie produse de investiții bazate pe asigurări și care creează produse de asigurare ar trebui să ia în considerare factorii de durabilitate în procesul de aprobare și în alte mecanisme de guvernanță și supraveghere pentru fiecare produs de asigurare care urmează să fie distribuit consumatorilor. Factorii de durabilitate ai unui produs de asigurare vor fi prezentați într-un mod transparent, pentru a le permite distribuitorilor de asigurări să le furnizeze potențialilor consumatori informații relevante. Totodată, trebuie să includă în politica de gestionare a conflictele de interese care pot apărea ca urmare a integrării riscurilor legate de durabilitate în procesele și sistemele lor interne.

De asemenea, entitățile financiare menționate mai sus (care sunt furnizori și distribuitori de produse și servicii financiare) trebuie să asigure un anumit nivel al transparenței în ceea ce privește efectele negative asupra durabilității la nivelul entității, dacă politicile de remunerare sunt compatibile în legătură cu integrarea riscurilor de durabilitate, modul în care sunt incluse în informațiile precontractuale aspectele referitoare la durabilitate, efectele negative asupra durabilității la nivelul produsului financiar, precum și asigurarea transparenței pe site-urile lor și în cadrul rapoartelor periodice a caracteristicilor de mediu sau sociale și a investițiilor durabile.

Asigurarea de informații privind durabilitatea de către întreprinderi. În vederea asigurării de informații adecvate publicului cu privire la riscurile pe care le prezintă întreprinderile legat de durabilitate, entitățile al căror număr mediu de angajați depășește 500 de angajați în cursul exercițiului financiar vor publica odată cu situațiile financiare un raport privind durabilitatea.
În prezent aceste entități sunt obligate să publice o declarație nefinanciară ce conține informații privind înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii și a impactului activității sale, în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv:

1. o descriere succintă a modelului de afaceri al întreprinderii;
2. o descriere a politicilor adoptate de întreprindere în legătură cu aceste aspecte, inclusiv a procedurilor de diligență necesară aplicate;
3. rezultatele politicilor respective;
4. principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din operațiunile întreprinderii, inclusiv, atunci când este relevant și proporțional, relațiile sale de afaceri, produsele sau serviciile sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective și modul în care întreprinderea gestionează riscurile respective;
5. indicatori-cheie de performanță nefinanciară relevanți pentru activitatea specifică a întreprinderii.

Indici de referință. Pentru menținerea unei bune funcționări a pieței interne în beneficiul investitorului, pentru a îmbunătăți în continuare funcționarea pieței interne și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție investitorilor, a fost necesară introducerea unui cadru de reglementare care să stabilească cerințe minime referitoare la i) indicii UE de referință pentru activitățile de tranziție climatică și ii) indicii UE de referință aliniați la Acordul de la Paris (indice care permite alinierea portofoliilor de active la obiectivul de limitare a creșterii temperaturii mondiale la 1,5˚ peste nivelurile preindustriale).

În acest sens, au fost reglementate două noi categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Aceste noi reglementari privind indicii de referință sunt aplicabile și furnizorilor de indici de referință. În România, Bursa de Valori București (BVB) este în prezent singura entitate autorizată de A.S.F. din data de 24 iunie 2020 ca administrator de indici de referință. Începând cu data de 08 februarie 2022, primele scoruri ESG ale unor companii listate la BVB sunt disponibile pe platforma BVB Research Hub.

Față de cele prezentate, putem aprecia că suntem la începutul implementării cadrului legal privind finanțarea sustenabilă și dezvoltarea durabilă la nivelul UE. Primele aspecte privind evaluarea factorilor ESG au fost deja implementate de către o anumită categorie de întreprinderi sub forma unei declarați nefinanciare. Dar volumul și calitatea informațiilor și a datelor pe care întreprinderile trebuie să le facă publice fac în prezent obiectul unei noi directive și a altor acte delegate sau standarde tehnice de aplicare care în prezent se află în lucru la nivel european.

Aspectele privind obligațiile sectorului serviciilor financiare de informare a furnizorilor și distribuitorilor de produse financiare către clienți, referitoare atât la impactul riscului de durabilitate asupra profitabilității investițiilor cât și la impactul investițiilor efectuate asupra durabilității, au fost implementate la nivel European prin intermediul unui cadru de reglementare. Totodată, standardele tehnice de aplicare a acestui cadru European de reglementare sunt încă în lucru.

Prevederile care asigură aplicarea legislației europene la nivel național în materie de finanțe verzi fie transpun prevederile directivelor, fie reglementează situații cum ar fi desemnarea autorităților competente în baza regulamentelor europene și împuternicirea acestora pentru aplicarea de sancțiuni în caz de nerespectare a prevederilor regulamentelor.

La nivelul pieței financiare nonbancare din România anumite reglementări europene privind finanțarea sustenabilă și dezvoltarea durabilă au fost deja implementate prin Legea 158/2020 care a modificat opt legi sau OUG privind administratorii de fonduri de investiții, privind administratorii de fonduri de pensii, privind piețele de instrumente financiare, privind distribuția de asigurări și privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare.

Dar pentru realizarea unei tranziții complete la o economie durabilă, entitățile care oferă servicii financiare trebuie să implementeze tot pachetul de principii și reguli cu scopul de a se putea identifica activitățile verzi, de a se putea evalua entitățile financiare din perspectiva contribuirii la finanțarea sustenabilă, cum consultanții și emitenții de produse financiare integrează în procedurile de consultanță și în procedurile de guvernanță a produselor aspecte privind finanțarea durabilă, pentru a se putea facilita finanțarea prin intermediul unor instrumente financiare adecvate acestui scop, precum și pentru a se dezvolta anumiți indici de referință care să faciliteze evaluările investitorilor.

Mai mult, pentru ca toate aceste principii și reguli aplicate la nivelul serviciilor financiare să își atingă scopul trebuie ca agenții economici să respecte anumite cerințe de transparență necesare participanților din industria financiară și investitorilor să evalueze nivelul de aliniere al activelor și al activităților economice ale respectivelor întreprinderi la obiectivele de durabilitate. Din acest motiv, pachetul complet de principii și reguli privind durabilitatea trebuie să fie implementat și de către întreprinderi.

Tot acest proces de tranziție la o economie durabilă implică pe de o parte adoptări de noi directive și regulamente și/sau modificări sau completări ale celor în vigoare la nivelul UE, iar pe de altă parte elaborări de noi standarde tehnice și ghiduri de punere în aplicare a respectivelor reglementări primare și secundare. Mai mult, standardele tehnice trebuie să fie elaborate de autoritățile europene de supraveghere financiară prin consultarea EFRAG și IASB pentru că acestea vor avea un impact  semnificativ asupra activității curente a profesioniștilor din domeniu.

Astfel, punerea în aplicare completă si efectivă a acestui plan european de tranziție la o economie durabilă, la toate nivelurile și de către toate părțile interesate sau implicate, necesită timp, iar pe parcursul implementării acestui plan este posibil ca unele reglementări nou emise să sufere completări și modificări datorită dinamicii sociale și economice europene din această perioadă de tranziție.

Pentru a veni in sprijinul tuturor părților interesate, Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut public pe site-ul oficial, prin intermediul unei partiții special destinată, toate aspectele legate de finanțele sustenabile și tranziția verde. În cadrul acestei partiții de pe site, părțile interesate pot găsi informații referitoare la actele normative europene și naționale care reglementează acest domeniu, stadiul implementării fiecărei categorii de acte normative, indiferent de nivelul de reglementare al respectivelor acte, precum și orice ale informații utile.