Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare (ISF) a explicat, la cea de-a noua ediție a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare (ECFS 2025), organizată de ISF, de ce utilizarea tot mai intensă a AI induce riscuri substanțiale și la ce trebuie să fim atenți atunci când o folosim.
” Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în industria asigurărilor aduce multe beneficii, cum ar fi îmbunătățirea eficienței operaționale, personalizarea ofertelor și automatizarea proceselor. Cu toate acestea, există și riscuri care trebuie gestionate pentru a proteja atât companiile de asigurări, cât și clienții lor.”, a spus Valentin Ionescu.
Iată câteva exemple de riscuri care pot apărea atunci când folosim AI în asigurări:
Discriminarea și prejudecățile algoritmice
– Ex: Algoritmii de AI pot reflecta prejudecăți și inechități care există în datele de antrenament. Dacă un algoritm învață din date istorice care conțin prejudecăți legate de rasă, sex, vârstă sau alți factori, poate lua decizii care sunt discriminatorii, de exemplu, refuzând sau penalizând anumite grupuri de clienți pe baza unor caracteristici care nu sunt relevante pentru evaluarea riscului.
De ex : Un algoritm care folosește datele istorice de la clienți pentru a evalua riscurile de asigurare poate ajunge la concluzii discriminatorii dacă acele date conțin tendințe de discriminare pe baza sexului sau etniei.
Lipsa transparenței și explicabilității
– Ex: Modelele AI complexe, cum ar fi rețelele neuronale, pot fi opace și greu de înțeles pentru utilizatori și reglementatori. Acest lucru poate duce la dificultăți în înțelegerea deciziilor luate de AI și în verificarea corectitudinii acestora.
– Ex: Dacă un client nu este acceptat pentru o poliță de asigurare sau nu primește o sumă corectă în urma unui accident, compania ar putea să nu fie capabilă să explice în mod clar motivul deciziei, ceea ce poate afecta încrederea consumatorilor și poate duce la litigii.
Risc de securitate cibernetică și atacuri
– Ex: AI poate fi vulnerabil la atacuri cibernetice, cum ar fi manipularea datelor sau atacuri adversariale care modifică comportamentul algoritmilor. În industria asigurărilor, aceste atacuri pot afecta sistemele de evaluare a riscurilor, de stabilire a prețurilor sau de gestionare a daunelor.
– Ex: : Un atac cibernetic care modifică algoritmul folosit pentru a evalua cererile de despăgubire poate duce la plăți eronate sau la procesarea incorectă a cererilor de despăgubire, afectând astfel atât compania de asigurări, cât și clienții.
Dependența de date necorecte sau incomplete.
AI este dependent de calitatea datelor pe care le primește. Dacă datele sunt incomplete, inexacte sau neactualizate, modelele AI pot lua decizii greșite sau pot face estimări incorecte ale riscurilor.
– Dacă un sistem AI utilizează date incomplete despre istoricul unui client (de exemplu, istoricul de daune neînregistrate corect sau date de sănătate inexacte), poate oferi o evaluare incorectă a riscului și poate stabili prețuri incorecte pentru polițele de asigurare.
Probleme legate de conformitatea cu reglementările
Ex: Utilizarea AI poate întâmpina dificultăți în conformarea cu reglementările legale și etice. De exemplu, reglementările de protecție a datelor (precum GDPR în Uniunea Europeană) impun cerințe stricte privind colectarea și procesarea datelor personale, iar AI poate duce la încălcarea acestor reglementări dacă nu este utilizat corect.
– ex: Dacă un algoritm AI folosește date personale sensibile, cum ar fi istoricul medical al unui client, pentru a determina riscurile și nu există măsuri corespunzătoare de protecție a datelor, compania de asigurări ar putea încălca reglementările de protecție a datelor, ducând la amenzi mari și deteriorarea reputației.
“Game changer”. Modalitățile multiple în care ne schimbă viața Inteligența Artificială, în dezbatere la a noua ediție a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare marca ISF
Reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor de reglementare au stat alături de profesioniști cu experiență din piețele financiare la cea de-a noua ediție a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare (ECFS 2025), organizată de Institutul de Studii Financiare (ISF). Subiectul discuției: digitalizarea și mai ales Inteligența Artificială și influența lor asupra vieții noastre de zi cu zi.
Concluzia în două cuvinte: game changer. Fie că au evidențiat beneficiile pe care IA le aduce consumatorilor și le va aduce în continuare, fie că au marșat pe riscurile care vin alături de aceste beneficii, toți specialiștii prezenți la eveniment au fost de acord că viața noastră nu mai este deja aceeași ca în urmă cu doar câțiva ani și că transformările sunt abia la început.
În deschiderea ECFS 2025, reprezentantul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), vicepreședintele pentru sectorul asigurări-reasigurări, Sorin Mititelu, a trecut în revistă marile schimbări legislative venite de la nivelul Uniunii Europene și influența lor concretă asupra interacțiunii dintre consumatori și furnizorii de produse și servicii financiare.
“ Digitalizarea este atât de prezentă în viața noastră încât probabil că luăm multe lucruri de la sine. Și totuși, sunt multe de făcut. Procesul de transformare al economiei este doar la început. Multe se vor întâmpla datorită evoluției tehnologiei. Prima reacție este aceea de respingere pentru că înseamnă un nou cadru și costuri suplimentare, dar evoluția va continua”, a spus Sorin Mititelu.
În continuarea prezentării sale, vicepreședintele ASF a vorbit despre două inițiative legislative la nivel europen: Directiva DORA, deja funcțională și având ca obiect creșterea siguranței cibernetice și directiva FIDA, aflată încă în dezbatere, care va reglementa accesul la date în domeniul financiar.
“ Sunteți sigur familiarizați cu DORA și știm cu toții că prevederile sunt aplicabile de la 1 ianuarie. Multe sunt la început, așadar și modul de aplicare este în proces de așezare. Urmează să venim cu o rescriere a măsurilor astfel încât principiul proproționalității să fie respectat și să ne concentrăm acolo unde riscul este sistemic și poate pune în pericol consumatorii și întreaga piață. Reamintesc principalele cerințe ale DORA: Managementul riscurilor, lucru care se întâmplă.-este o solicitare ca acest risc să fie gestionat separat, cu un control suplimentar; Raportul incidentelor- se urmărește creșterea vitezei de reacție; Testarea rezilienței digitale- se urmăreșete creșterea nivelului de confort; Gestionarea mult mai strictă a furnizorilor de servicii externe-e nevoie de o aplecare specială asupra serviciilor externalizate; Schimbul de informații”, a explicat oficialul Autorității.
În strânsă legătură cu cel de-al cincilea obiectiv al DORA, schimbul de informații, există o altă Directivă care se află încă în discuție la nivelul UE și care, apreciază domnul Sorin Mititelu, va avea un impact direct și vizibil asupra consumatorilor.
“ După ce va exista control asupra datelor, următorul pas este punerea acestor date la comun pentru toate entitățile financiare. Se va face pasul spre open finance. Vedem deja beneficii de acest tip în aplicațiile pentru plăți. Deja putem opera transferul de fonduri de pe o singură aplicație cu acces de la mai mulți furnizori. Tranziția este pe mai multe dimensiuni, iar aceasta cu datele este, la rândul ei, foarte importantă. Se dorește, pe lângă portabilitatea datelor, interoperarea lor și generarea de relații. Acest lucru va aduce beneficii clare în asigurările agricole, asigurările de sănătate și chiar asigurările auto. De ce? Pentru că pe baza partajării datelor pot fi dezvoltate produse care astăzi este imposibil să fie realizate. De exemplu, asigurări bazate pe utilizare. Datele vor fi utilizate în timp real și astfel pot fi automatizate procesele de plată a despăgubirilor, fiind colectate date din teren. Sunt deja soluții care vor fi folosite în manieră extinsă. În domeniul medical, prin colectarea de date pot fi făcute o serie de recomandări și atenționări astfel încât beneficiarul să știe că este în situație de risc și să își ajusteze comportamentul. Pot fi exemple bazate pe această posibilitate și în domeniul asigurărilor auto. Poate fi urmărit în timp real comportamentul șoferilor și chiar poate fi evaluat în timp real impactul unui eventual accident.”, a arătat vicepreședintele ASF.
Despre importanța digitalizării în domeniul asigurărilor a vorbit și președintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR), Alexandru Ciuncan, care a arătat că în industria pe care o reprezintă digitalizarea și AI sunt prezente deja pe tot lanțul, de la vânzări și subscriere până la gestionarea daunelor. Citând studii și sondaje oficiale, Ciuncan a evidențiat faptul că digitalizarea este unul dintre principalele aspecte pe care clienții le remarcă în asigurări, dar și că România este în topul european în ceea ce privește deschiderea de a folosi aceste funcționalități.
Rectorul Universității “ 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Daniel Breaz, a insistat, pe de altă parte, asupra riscurilor care vin împreună cu digitalizarea și în special cu utlizarea pe scară largă a Inteligenței Artificiale. “ Devine cea mai periculoasă armă de manipulare. Ca să știi să iei informația corectă, trebuie să știi să cauți. Se discută de doi ani mai intens despre AI și toată lumea e fericită, dar AI a apărut odată cu apariția primului microcip. S-a dezvoltat pentru că avem baze de date mai complexe, dar tot la “0” și “1” se limitează. Veți vedea că dacă puneți întrebarea în cinci feluri diferite, nu veți avea două răspunsuri similare, pentru că inteligența artificială caută să satisfacă utilizatorul. În final tot mintea umană decide.”, a spus profesorul universitar doctor.
Și Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri a punctat în legătură cu natura intruzivă a digitalizării, dând exemplul criptomonedelor, a căror utilizare, neregelementată până recent, a căpătat dimensiuni semnificative într-un timp foarte scurt. “ Se pare că avem, în România, 600.000 de utilizatori de cripto. Mă gândeam ce înseamnă o piață nereglementată încă. Bursa are 220.000 de investitori adunați cu multe eforturi. Piața de capital a crescut cu eforturi foarte mari făcute de ASF, de ISF, de jucătorii din piață. E greu să le spui oaamenilor ce înseamnă aceste investiții. Toți cei din piață fac educație financiară. Toți investitorii sunt rezultatul a ani de zile de muncă. Și o industrie nereglementată a produs 600.000. Până unde merge conformitatea? E neapărat nevoie de ea? Ce am putea face să inovăm mai mult? Europa e așa reglementată încât nu o să găsiți reclamă la niciun fond de investiții. Sunt multe reglementări și nu ajută. Cripto nu a avut nicio regulă și s-a dezvoltat în câțiva ani.”, a declarat Gustă.
Sintetizând cele spuse de ceilalți vorbitori, Marian Siminică, directorul ISF, trage concluziile. “ Tranziția digitală este abia la început și continuă. Tendința este de trecere de la procese spre produse. Vorbeam acum ceva vreme despre a digitzaliza activități, astăzi deja se discută despre produse financiare digitale personalizate. Produse mult mai avantajoase, care să optimizeze și costurile achizițiilor: asigurări agricole, asigurări de sănătate și chiar de bunuri. Am constatat că piața de servicii financiare este în creștere, ceea ce un lucru foarte bun. M-am lămurit că rezistența la schimbare este limită, dar această limită va fi depășite. Există provocări de care ne lovim zi de zi. Va fi o activitate intensă de a lucra cu clienții pentru a îi convinge de necesitatea transformărilor digitale. “, a punctat domnul Marian Siminică.
Leave feedback about this