În prezent, se înregistrează un adevărat boom al fondurilor indexate pe piața locală: aproximativ 1 din 4 investitori în fonduri de acțiuni din România are acum expunere pe ETF-uri locale, comparativ cu doar 1 din 17 în urmă cu șase ani, potrivit publicației Ziarul Financiar.
Un material realizat de analistul și consultantul Ionel Dancă
Dacă din 2012 până în februarie 2022 investitorii de la BVB aveau la dispoziţie doar un singur ETF, astăzi există zece astfel de fonduri listate, dintre care şapte oferă expunere pe cele mai importante acţiuni ale pieţei noastre de capital, remarcă și ziarul Bursa.
Activele nete cumulate ale celor şapte ETF-uri se ridicau la aproape 2,5 miliarde de lei la finele lunii august a acestui an, conform calculelor realizate de Ziarul BURSA pe baza documentelor fondurilor, în vreme ce numărul investitorilor depăşea 85.000.
Impactul ETF-urilor (Exchange-Traded Funds) asupra prețurilor din piața de capital este structural și profund, modificând modul în care capitalul este alocat și cum reacționează acțiunile individuale. Popularitatea unei strategii passive de investiții, specifică acestor instrumente, determină o dinamică în care fluxurile de bani înlocuiesc parțial analiza fundamentală, generând efecte directe asupra evaluărilor și lichidității.
Un ETF pasiv cumpără acțiunile din componența indicelui pe care îl urmărește proporțional cu ponderea lor, indiferent de profit, dividende, indicatori de evaluare (P/E) sau perspective de business. Astfel, pe piețe mai mici sau cu concentrare mare, cum este Bursa de Valori de la București, unde câteva companii domină indicele BET, influxurile masive de capital în ETF-uri cresc artificial prețul acestor emitenți mari.
Companiile incluse în indici devin supraevaluate comparativ cu cele din afara lor, chiar dacă performanța lor financiară nu justifică prețul. Deoarece acțiunile dintr-un indice sunt cumpărate și vândute la pachet prin intermediul ETF-urilor, ele încep să se miște în aceeași direcție în mod simultan. Prin urmare, evoluția individuală a unei companii este adesea eclipsată de macro-fluxurile care mișcă întregul ETF, ceea ce reduce eficiența pieței în a stabili prețuri corecte pentru riscuri specifice.
Mecanismul funcționează bidirecțional. Când investitorii se panichează și își vând unitățile de ETF, participanții autorizați sunt obligați să lichideze acțiunile suport de pe piața primară pentru a acoperi răscumpărările. Acest lucru generează o presiune masivă la vânzare pe acțiunile din portofoliu, intensificând scăderile de preț într-un ritm mult mai accelerat decât în cazul în care investitorii ar fi vândut acțiuni individuale pe criterii fundamentale.
Și deși activele totale nete ale ETF-urilor de pe piața locală reprezintă încă o pondere mică sub umbrela capitalizării totale a pieței principale (sub 0,4%), aceste vehicule financiare generează un impact disproporționat de mare în lichiditate, fiind responsabile pentru 6,4% din rulajul total pe acțiuni de la BVB, conform calculelor realizate de Termene Business Hub pe baza datelor de la BVB.
Potrivit acelorași date, din punct de vedere al numărului total de operațiuni efectuate, apetitul investitorilor locali a crescut atât de mult încât una din fiecare cinci tranzacții cu acțiuni (20%) se realizează în prezent prin intermediul unui ETF.
Leave feedback about this