Un proiect legislativ, inițiat de PNL și USR, cu o largă susținere de la majoritatea partidelor (PSD, AUR, UDMR) propune implementarea modelului american de economisire pentru pensie prin conturi individuale de investiții la bursă.
Ionel Dancă, analist și consultant, fost deputat și ministru, face o analiză amplă a sistemului de pensii prin conturi individuale.
Potrivit intițiatorilor, conturile individuale de investiții pentru pensie (CIIP) sunt un instrument facultativ de economisire prin care poți investi la bursă pentru a realiza un venit suplimentar la pensie. Proiectul este complementar Pilonului II și III de pensie însă oferă mai multă libertate în alegerea investițiilor.
Sunt propuse două tipuri de conturi care pot fi deschise la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF): CIIP-S (Scutire) – contribuțiile se fac din venitul net (fără deductibilitate), dar retragerile și câștigurile sunt scutite de impozit și CIIP-D (Deductibilitate) – contribuțiile se fac din venitul brut, însă valoarea activelor se impozitează la momentul retragerii.
Practic, titularul contului poate alege ca depunerile din cont să fie deductibile fiscal și impozitate la retragere sau să fie nedeductibile și neimpozitate la retragere. Mai mult, pe perioada deținerii, veniturile (dividende, câștig de capital) sunt scutite de impozit și contribuții sociale.
Spre deosebire de actualele fonduri de pensii, care au limitări structurale, acest model le permite românilor să aibă un control mai mare asupra propriilor investiții, consideră inițiatorii. ”România are nevoie de un instrument de economisire de generație nouă, care să combine libertatea de investiții specifică pieței de capital cu stimulentul fiscal specific instrumentelor de pensii.”, se arată în expunerea de motive a acestui proiect de lege.
Pe de altă parte, potrivit inițiatorilor, un astfel de instrument ar contribui atât la creșterea ratei de economisire în rândul populației cât și la dezvoltarea pieței de capital din România. România înregistreaza una dintre cele mai scăzute rate de economisire a gospodăriilor din UE, mult sub media europeană, de aproximativ 13%. Concomitent, capitalizarea bursieră a BVB se situează la aproximativ 20% din PIB, semnificativ sub media europeană. Numărul de conturi de investifori individuali pe BVB a ajuns la circa 226.000 la sfârșitul anului 2024, un nivel scăzut pentru o țară cu 19 milioane de locuitori, susțin inițiatorii proiectului.
CIIP se inspiră din modelul american, Individual Retirement Account (IRA), introdus în 1974, care funcționează în două variante fiscale: Traditional IRA (EET – contribuții deductibile, impozitare la retragere) și Roth IRA (TEE – contribuții din venit net, scutire la retragere).
Sistemul american IRA (Individual Retirement Account) este un cont personal de economisire care oferă avantaje fiscale semnificative pentru a încuraja investițiile pe termen lung pentru pensie. Prin urmare, unul dintre elementele esențiale pentru succesul acestui sistem este regimul fiscal aplicabil. Din acest punct de vedere, susținerea parlamentară largă a proiectului de lege nu reprezintă și o garanție pentru o susținere guvernamentală necesară pentru aprobarea unor facilități fiscale pe termen lung.
Pe de altă parte, cele două tipuri de conturi cu tratamentul fiscal aferent, exprimă două opțiuni fiscale pe termen lung, între care trebuie să aleagă titularii de cont. Practic, aceștia vor avea de ales între cele două tipuri de conturi în funcție de ceea ce cred că se va întâmpla cu regimul fiscal din România pe termen lung. Astfel, cei care cred că vor avea un regim fiscal mai favorabil la bătrânețe vor alege un cont de investiție deductibil în prezent și impozabil la retragere și, invers, cei care cred că în viitor va crește nivelul de impozitare al veniturilor vor alege un cont fără deduceri fiscale în prezent și fără impozitare la retragere.
Printre cele mai importante avantaje ale acestui mecanism este scutirea de impozit pe câștigurile din investiții pe piața de capital care, în România este de 1%, respectiv 3% pentru dețineri în titluri de stat sau acțiuni maim ult de un an, și care urmează să crească anul viitor la 3% și respective 6%. De asemenea, spre deosebire de deducerile din Pilonul III, limitate la 400 Euro/an, noul sistem elimină aceste limite și introduce opțiunea titularului de a alege regimul fiscal aplicabil. În același timp, posibilitatea de a investi suma brută, nu cea netă, poate genera o diferență semnificativă de câștiguri la final, ceea ce reprezintă un avantaj fiscal considerabil.
Potrivit inițiatorilor, proiectul țintește clasa de mijloc și profesioniștii cu venituri medii. Cu toate acestea, un astfel de instrument necesită o educație financiară crescută și cunoștințe adecvate în domeniul investițiilor financiare chiar dacă prin proiectul de lege sunt permise investiții doar în acțiuni, obligațiuni sau fonduri listate pe piețe reglementate din state membre OCDE. Mai mult, exemplu de investiție prezentat în expunerea de motive a proiectului de lege exprimă o viziune optimistă pe termen lung asupra randamentului mediu oferit de piața de capital.
”Exemplu ilustrativ: un salariat de 30 de ani care contribuie 1.000 RON/lună la un cont CllP-S, cu un randament mediu de 8%/an, va acumula la 65 de ani aproximativ 2,2 milioane RON. Fără ClIP, aceleași investiții ar genera o acumulare cu 15-20% mai mică, din cauza erodării randamentului prin impozitare continuă pe parcursul acumulării.”, se precizează în nota de justificare a proiectului. Un astfel de exemplu neutralizează impactul inflației și/sau al unor perioade de recesiune posibile pe o perioadă lungă de 35 ani.
De asemenea, costurile administrative pentru deshiderea și gestionarea unor conturi individuale de investiții pe bursă pot reduce din potențialele câștiguri la finalul perioadei de acumulare. De altfel, prin acest proiect de lege posibilitatea deschiderii unui cont individual de investiții pentru pensie este limitată la societățile de servicii de investiții financiare (SSIF), spre deosebire de modelul american unde poți deschide un astfel de cont și la bănci sau companii de asigurări. Pe termen lung (20-30 de ani), diferența între un comision de 0.1% și unul de 1% poate costa zeci de mii de euro din suma finală de pensie.
Dacă va fi adoptat acest proiect de lege, ulterior, vor fi necesare mai multe reglementări la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară precum și unele derogări de la Codul fiscal actual.
Leave feedback about this