Economia românească ar urma să crească cu 2,5% în 2023. Deși impactul negativ al inflaţiei încă ridicate, pe fondul înăspririi condiţiilor de finanţare şi al încetinirii altor economii din zona euro, au afectat PIB-ului real în România. O veste bună pentru avansul economiei românești, care era preconizat în toamnă la o creștere de doar 1,8%.
CE urcă prognoza de creștere economică a României
O redresare economică mai mare o vom simți abia anul viitor, când oficialii europeni cred că vom avea o creștere economică de 3 procente pe fondul îmbunătățirii perspectivelor externe scăderii presiunilor inflaționiste și diminuării ratelor dobânzilor. Previziunilor economie din iarna anului 2023, publicate de Comisia Europeană, mai arată și o rata a inflaţiei va fi la 9,7% şi la 5,5% anul viitor.
“Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic și în pofida scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier. Pentru anul 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii ale UE sunt toate menite să reducă creșterea reală a PIB-ului în România la 2,5%”
Comisia Europeană
Salvarea economiei românești stă în PNNR
Principalele motoare de creştere economică ar urma să fie implementarea PNNR și atragerea altor fonduri europene care să ducă la o serie de investiţii semnificative. De asemenea, consumul privat, deşi afectat negativ de inflaţia ridicată, ar urma să crească, în urma majorării salariului minim, a pensiilor şi a salariilor din sectorul public, precum şi a prelungirii plafonului preţului energiei până în 2025. Exporturile nete ar urma să rămână negative, pe fondul unei monede puternice şi a cererii scăzute pe pieţele de export. Deși inflaţia ar urma să scadă în perioada 2023-2024, nu ar trebui să sperăm la miracole. Asta din cauza presiunilor inflaţioniste vor rămâne extrem de ridicate la nivelul serviciilor, bunurilor industriale non-energetice şi produselor alimentare prelucrate. Indicele armonizat al preţurilor de consum ar urma să se situeze la 9,7% în 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, în urma prelungirii plafonului preţului energiei şi a preţurilor mai scăzute ale materiilor prime
Economia UE va evita recesiunea
Zona euro stă mult mai bine decât anticipase Comisia Europeană, în lunile trecute, chiar și pe fondul războiului din Ucraina. Previziunile intermediare din iarnă îmbunătăţesc perspectivele de creştere pentru acest an la 0,8% pentru UE şi la 0,9% pentru zona euro. În prezent, se preconizează că ambele zone vor evita, la limită, recesiunea tehnică anticipată pentru începutul anului. De asemenea, previziunile diminuează uşor rata preconizată a inflaţiei, atât pentru 2023, cât şi pentru 2024. Încrederea se îmbunătăţeşte, iar sondajele din luna ianuarie sugerează că activitatea economică va evita, de asemenea, o contracţie în primul trimestru al anului 2023. Cu toate acestea, există în continuare cu dificultăţi majore legate de tensiunile geopolitice care nu par a înceta prea rapid din zonă, costurile ridicate ale energiei, creșterea inflaţiei și scumpirile în lanț resimțite de toți la coșul de bază.
Ce a fost mai rău a trecut, inflația va scădea
După ce a atins nivelul maxim în 2022, inflaţia va scădea în perioada analizată în previziuni. Trei luni consecutive de moderare a inflaţiei totale sugerează că hopul a fost trecut. Potrivit previziunilor intermediare din iarnă, creşterea preconizată pentru 2023 este de 0,8% în UE şi de 0,9% în zona euro, cu 0,5 şi, respectiv, cu 0,6 puncte procentuale mai mare decât în previziunile din toamnă. Rata de creştere pentru 2024 rămâne neschimbată, situându-se la 1,6% pentru UE şi la 1,5% pentru zona euro. Până la sfârşitul perioadei analizate în previziuni, se preconizează că volumul producţiei va fi cu aproape 1% mai mare decât cel estimat în previziunile din toamnă.
Leave feedback about this