Proiectul rectificării bugetare pentru 2026 este fundamentat pe o prognoză de contracție economică de 0,4%, față de creșterea de 1% avută în vedere în scenariul anterior prezentat în nota de fundamentare. Adrian Codirlașu, președinte CFA vede posibilită ca recesiunea să ajungă la -1%, iar în 2027, creșterea economică prognozată fiind de 0%-0,5%, în cel mai fericit caz.
O analiză realizată de Gabriela Ținteanu
”Anul acesta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creștere pentru anul viitor între 0 și 0,5%, la fel, când restul zic 2% și deja primim feedback că suntem optimiști. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Și de asta, riscurile rămân de recesiune și pentru anul viitor, deși ar trebui să fie ușor mai bine decât în anul ăsta”, a afirmat Adrian Codirlașu, la un eveniment de specialitate.
Acesta a explicat că perspectivele economice sunt afectate de reducerea producției de energie și de evoluția consumului.
”În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă și importăm, deci, pe de o parte, ne scade producția, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Și vedem consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, cum evoluează. Nu văd cum să iasă plus. De asta, așteptarea mea pentru acest an este de o recesiune ușoară, undeva până în 1% scădere, și anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a susținut președintele CFA România.
‘Cu inflația am văzut că avem o recreștere a inflației. De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci prețurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem prețul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost așa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în prețuri. Și avem prețul petrolului, care acum se tranzacționează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se și reaprinde conflictul, vă dați seama, nu are cum să scadă’, a declarat Codirlașu.
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naționale în următorii ani.
‘Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală și, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de ușoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo. De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 și 5,5 euro-leu la final de an’, a declarat Codirlașu.
Potrivit acestuia, dificultățile economice sunt amplificate de situația externă și de necesitatea finanțării deficitului bugetar.
”Pentru că și mediul extern este extrem de dificil și am zis anii trecuți, când vorbeam de deficite, că, având asemenea deficit, ne luăm un risc macro mare, că trebuie să finanțăm acel deficit și, dacă avem noroc că piața externă e ok, atunci îl putem finanța, dar dacă piața externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanța, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci niște scadențe la datorie, atât publică, cât și privată, care ne-au dus în criză și la Fondul Monetar”, a explicat Codirlașu.
Tot în proiectul de rectificarte bugetară, estimările veniturilor din impozitul pe salarii sunt revizuite în scădere cu aproximativ 488 de milioane de lei, cee ace înseamnă fie șomaj, fie reducerea salariilor.
Pentru anumite contracte part-time, angajatorii sunt obligați să suporte diferența dintre contribuțiile aferente salariului efectiv și cele calculate prin raportare la o bază minimă stabilită prin lege. Reglementarea urmărește combaterea muncii subdeclarate, un obiectiv legitim. Efectele sale trebuie însă evaluate și din perspectiva angajărilor legale pe care costurile suplimentare le pot descuraja.
Revizuirea estimărilor privind impozitul pe salarii aduce în atenție o problemă mai amplă: sustenabilitatea veniturilor publice depinde și de evoluția ocupării, nu doar de nivelul contribuțiilor aplicate fiecărui contract.
Ajustările din rectificare nu pot fi atribuite regimului fiscal part-time. Ele reflectă evoluții economice și bugetare mai largi. Dar, într-o economie pentru care este prognozată o contracție, devine cu atât mai important să analizăm dacă regulile existente facilitează angajarea legală sau introduc costuri care limitează oportunitățile de muncă.
Reforma contribuțiilor pentru contractele part-time trebuie evaluată ca posibil instrument de creștere a participării economice, cu efecte atât asupra veniturilor publice, cât și asupra costurilor suportate de angajatori.
Leave feedback about this