March 4, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Actualitate Analize ASF Investitii Opinii Popular

Fenomenul GREENWASHING în contextul sectorului financiar european

La nivel european preocupările actorilor principali sunt reprezentate de acțiuni menite să încurajeze tranziția către o economie sustenabilă, care să pună accent pe aspectele de mediu, sociale și de guvernanță.

Astfel, promovarea produselor financiare sustenabile este o activitate necesară, care vine în sprijinul clienților ce doresc să se alinieze la noile cerințe de durabilitate.

În acest context, apariția greenwashing-ului este din ce în ce mai întâlnită la nivel european, fenomen prin care consumatorii sunt induși în eroare cu privire la performanța și activitatea sustenabilă a companiilor sau cu privire la beneficiile produselor sau serviciilor ecologice care pretind să le aibă. Acest fenomen apare ca urmare a dorinței de a obține cât mai ușor avantaje financiare și reputaționale, sau ca urmare a interpretării eronate a reglementărilor cu privire la caracteristicile unui produs sustenabil, atenuarea sa fiind destul de dificilă, având în vedere noutatea legislativă și mediul economic ce se află în continuă schimbare.

Greenwashing este o prioritate pentru sectorul serviciilor financiare în cadrul Uniunii Europene, riscul de dezinformare ecologică și preocupările autorităților de supraveghere privind acest fenomen crescând pe măsură ce investitorii caută în mod activ produse „durabile”, „verzi” și „prietenoase cu planeta”. Acest concept a fost definit pentru prima oară în anul 1986 de Jay Westerveld, când companiile hoteliere au implementat politica „save the towel”, prin care clienții cazați sunt încurajați să nu solicite înlocuirea prosoapelor din cameră, acest lucru reducând mai degrabă costurile companiilor hoteliere decât să aibă un impact pozitiv asupra mediului.

În ultimii ani. sectorul serviciilor financiare a înregistrat o creștere a investițiilor durabile, care iau în calcul factorii ESG, ceea ce a condus, de asemenea, la creșterea preocupărilor legate de faptul că entitățile financiare pot induce în eroare sau pot crea confuzii pentru consumatori, cu privire la natura acestor investiții.

Un bun exemplu cu privire la dezinformarea ecologică este prezentarea unui produs cu caracteristici pozitive, dar fără a fi definite de o serie de parametri specifici, existând o serie de cuvinte cheie utilizate în campaniile de promovare pe care entitățile le utilizează, precum: eco-friendly, natural, non-toxic, green, eficient energetic, zero carbon, low carbon, etc. Acest comportament generează un impact negativ la nivelul pieței, având ca rezultat descurajarea investitorilor în a investi în instrumente financiare verzi și creșterea scepticismului în ceea ce privește economia sustenabilă.

În prezent, standardele pentru sustenabilitatea produselor financiare în Uniunea Europeana, inclusiv activitățile economice care pot fi considerate și promovate ca durabile din punct de vedere ecologic sunt stabilite în cadrul Regulamentului UE privind taxonomia (Regulamentul UE 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului UE 2019/2088). Acest regulament precizează necesitatea stabilirii la nivelul Uniunii Europene a unor sisteme de etichetare care utilizează criterii de clasificare pentru activitățile economice durabile din punct de vedere al mediului și uniformizarea acestor criterii pentru a permite comparabilitatea informațiilor prezentate, în vederea asigurării unui proces decizional investițional unitar.

Elaborarea unor sisteme de etichetare unitare ar trebui să favorizeze elaborarea unui cadru de reglementare pentru greenwashing, a unor standarde și politici care să sprijine activitățile economice durabile. Mai mult decât atât, acest cadru de reglementare ar trebui să prevadă și sancțiunile aplicate adepților fenomenului de greenwashing, fapt ce va spori orientarea către finanțele sustenabile. Odată ce acesta va fi adoptat, dezinformarea ecologică va fi diminuată în cadrul companiilor, inadaptarea la noile cerințe atrăgând consecințe financiare materiale și reputaționale pentru cei ce încalcă standardele de sustenabilitate.

În prezent, autoritățile de supraveghere europene monitorizează posibilele practici de greenwashing, acest lucru având ca scop obținerea unei înțelegeri mai detaliate a fenomenului, facilitându-se astfel implementarea politicilor de supraveghere de sustenabilitate adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene. Mai mult, acțiuni întreprinse și propuse de către Autoritățile Europene de Supraveghere (Joint Committe – ESAs – EIOPA, ESMA, EBA) în contextul finanțelor sustenabile și combaterii fenomenului de greenwashing vizează:

  • accent tot mai mare pe asigurarea identificării, monitorizării și soluționării cazurilor de dezinformare ecologică;
  • consiliere referitoare la supravegherea dezinformării ecologice;
  • identificarea și abordarea prudentă a cazurilor de greenwashing din piață;
  • promovarea unui cadru durabil al activității entităților supravegheate;
  • consultanță referitoare la supravegherea fenomenului de greenwashing și concentrarea activității pe identificarea și soluționarea cazurilor de dezinformare ecologică din piață;
  • analizarea în detaliu a factorilor care provoacă și conduc la dezinformarea ecologică;
  • asigurarea protecției investitorilor de retail în contextul dezvoltării produselor ESG și al riscului crescut de dezinformare ecologică;
  • integrarea conceptelor de finanțare durabilă în toate domeniile de activitate și în activitatea de educație financiară.

Astfel, participanții la piața financiară trebuie să fie vigilenți și să întreprindă măsuri de combatere a greenwashing-ului, întrucât fenomenul a luat amploare în ultimii ani și poate crea precedente negative semnificative asupra sistemului financiar, precum pierderea încrederii consumatorilor și investitorilor în produsele și serviciile financiare verzi promovate, deteriorarea reputației companiilor și încetinirea tranziției verzi. Toate acestea reprezintă factori de risc care pot conduce ulterior la pierderea încrederii publicului în obiectivele ecologice, având în final consecințe negative asupra mediului.

Pentru a evita greenwashing, consumatorii trebuie să acorde atenție asupra principalelor tehnici utilizate în vederea cosmetizării produselor financiare: limbajul excesiv de bogat în termeni sustenabili, produsele care pretind a fi verzi, însă au impact negativ asupra mediului, imagini evocative care conduc la impresia de produse ecologice, informații false, necredibile.

Concluzionând, monitorizarea greenwashing-ului în paralel cu implementarea politicilor de sustenabilitate este importantă deoarece, riscurile provenite din dezinformarea ecologică pot apărea în diferite zone ale pieței financiare, inclusiv în cele care încă nu sunt acoperite de regulile și politicile de durabilitate.

Paul Baranga

author
Director Direcția Supreveghere Integrată Autoritatea de Supraveghere Financiară

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X