În ciuda amenințării cu intrarea în Junk, România a ajuns acum să se împrumute la cele mai mici dobânzi din 2026, de 6,7% – 6,8%, apropiate de rata dobânzii BNR.
La fel ca majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, România și cam asigurat necesarul de finanțare pe 2026 încă din prima parte a anului. Teoretic, dacă analizăm necesarul de finanțare pentru 2026, constatăm că România are nevoie de circa 21 miliarde de euro pentru refinanțarea datoriei publice și acoperirea deficitului bugetar, dar majoritatea vin din fonduri PNRR și Safe, iar emisiunile de eurobonduri planificate sunt de 10 miliarde de euro, din care 7 miliarde de euro aproximativ (dolari și euro) au fost împrumutați. Decizia Fitch din 31 iulie este foarte importantă pentru România, dar investitorii nu par speriați de această decizie, drept care, deobânzile la care se împrumută rtatul român scad imperceptibil de la o zi la alta.
Cât trebuie să se împrumute România în 2026 doar ca să plătească datoriile vechi
Planul oficial de împrumut al Ministerului Finanțelor pentru 2026 este de 21 miliarde de euro. Practic, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265-275 miliarde lei (circa 53-55 miliarde euro) pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Pentru emisiunile de eurobonduri, emisiuni de titluri de stat în valută, pe piețele externe, necesarul este estimat la 10 miliarde de euro. România s-a împrumutat deja de 7 miliarde de euro (euro și dolari), profitând de conjunctura externă favorabilă României.Practic, emisiunile externe necesare sunt acoperite în proporție de aproximativ 70%. Dacă includem și fondurile din PNRR, mecanismul european SAFE și alte împrumuturi de la BERD, Banca Mondială și alte instituții private, gradul de acoperire al datoriei publice ar putea fi și mai ridicat.
Totuși, Ministerul Finanțelor Ministerul Finanțelor și-a păstrat flexibilitatea pentru încă o emisiune de eurobonuri pe piețele externe în semestrul II, dacă condițiile de piață sunt favorabile și eventuale redeschideri (“tap issues”) ale unor serii existente și eventuale plasamente private.
România se împrumută acum majoritar de pe piața internă, în jur de un miliard de lei pe săptămână de la băncile private dn România și restul prin emisiuni de titluri de stat pentru populație, Tezaur și Fidelis. Pe piața interbancară, dobânzile la titlurile de stat pe 10 ani ajunseseră la 6,83% pe data de 10 iulie, în condițiile în care, pe 9 iulie, nivelul acestora a fost de 6,75%.
Dacă în decembrie anul trecut dobânzile riscau să crească la 7,5%, astăzi sunt la 6,75% – 6,83%. Piața o ia înaintea deciziilor agențiilor de rating și uitându-se stric pe cifre arată că România nu poate intra în Junk, în ciuda crizei politice pe care o traversăm.
Piețele obligațiunilor din Europa Centrală și de Est au beneficiat de îmbunătățirea dinamicii inflației și de diminuarea așteptărilor privind majorarea ratelor dobânzilor. Randamentele pe termen lung au scăzut față de nivelurile maxime înregistrate în martie. Cu toate acestea, riscurile și incertitudinea rămân ridicate, arată un raport al Erste Bank.
Chiar dacă România a menținut dobânda cheie la 6,5%, în ciuda inflației în creștere, randamentele la titlurile de stat ale României scad constant de circa două luni. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța ca mare reușită dobânda de 6,90% la titlurile de stat emise în luna februarie și se gândea cu îngrijorare că din cauza crizelor politice se va întoarce la un cost al împrumuturilor de peste 7%. Și totuși, dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a scăzut la 6,75%.
După cum explica, Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, piețele nu simt că România va fi retrogradată în ședința Fitch din 31 iulie. Cifrele referitoare la deficite arată că România nu trebuie să intre în Junk. Doar o catastrofă politică ar putea împinge România în categoria țărilor nerecomandate pentru investiții. Totuși, inclusiv investițiile fondurilor de pensii sunt majoritar în titluri de stat.
De altfel, băncile româneşti ţin 27,6% din active în titluri de stat, în condiţiile în care media UE e 9,7%, piaţa locală fiind de trei ori mai concentrată din acest punct de vedere. De asemenea, pensia obligatorie privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat.
BNR a menținut rata dobânzii de politică monetară neschimbată, dar comunicatul său subliniază mai multe îngrijorări persistente legate de inflație,
ceea ce sugerează că factorii de decizie nu se simt încă confortabili să discute despre reduceri ale ratei pe termen scurt, arată un raport al Erste Bank.
Banca austriacă arată că în piața obligațiunilor din Europa Centrală și de Est teama de majorări ale ratelor dobânzilor se estompează. Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est au realizat deja mai mult de jumătate din emisiunile planificate pentru întregul an, deși conflictul din Orientul Mijlociu a avut un impact negativ asupra piețelor obligațiunilor.
Deoarece România așteaptă rezolvarea crizei politice, emisiunile au rămas relativ moderate pentru a atenua presiunea asupra prețurilor. Pe de altă parte, un deficit de numerar de la începutul anului mai mic decât se aștepta a susținut volumele mai reduse ale emisiunilor.
Piețele obligațiunilor din Europa Centrală și de Est au beneficiat de îmbunătățirea dinamicii inflației și de diminuarea așteptărilor privind majorarea ratelor dobânzilor. Randamentele pe termen lung au scăzut față de nivelurile maxime înregistrate în martie. Cu toate acestea, riscurile și incertitudinea rămân ridicate. Împrumuturile pe termen scurt au chiar dobânzi de 6,15% pentru 6 luni și 6,2% pentru un an.
În următoarele luni, Ministerul Finanțelor va încerca să profite de decizia Fitch din 31 iulie privind ratingul României, care sperăm că va fi favorabilă deoarece piețele percep în continare România ca pe o țară în care merită să investești, iar cifrele macroeconomice arată bin, în ciuda instabilității politice.
De asemenea, atenția Finațelor către evoluția randamentelor obligațiunilor americane și europene, deciziile BCE și ale Fed privind dobânzile și mai ales evoluția deficitului bugetar după primul pachet de consolidare fiscală și menținerea unor piețe stabile după decizia Fitch ar putea conduce la o scădere în continuare randamentelor la titlurile de stat, iar Ministerul Finanțelor ar putea avea încă o emisiune externă avantajoasă în a doua parte a anului.
Leave feedback about this