În funcție de felul în care vor evolua investițiile în acest an, creșterea economică ar putea accelera ușor în 2025, chiar până la 1,3%, după cum estimează raportul lunar de analiză al BCR Erste Bank. Deficitul bugetar rămâne cea mai mare problemă, iar costurile de finanțare a României în următorii ani vor reprezenta un nou risc.
România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată, care au fost mascate ani de zile de creșterea ciclică puternică și de fluxurile de capital din străinătate. Motorul economic al țării rămâne vulnerabil la ineficiențele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor și la subinvestițiile cronice în infrastructură și capitalul uman.
Provocarea acum constă în echilibrarea eforturilor de consolidare cu necesitatea de a menține ritmul de creștere — mai ales în contextul creșterii riscurilor externe. Încetinirea comerțului mondial, inflația persistentă în economiile principale ale UE și incertitudinea geopolitică din regiune amenință să submineze parcursul României.
”Pentru a gestiona cu succes această ecuație complexă, vor fi necesare politici credibile,
stabilitate politică și un angajament clar față de disciplina fiscală pe termen lung. Privind în perspectivă, se preconizează că creșterea economică va accelera în 2025, dar numai dacă investițiile evoluează conform planului, sprijinite de fondurile UE. Consumul, care a fost un motor cheie al expansiunii, va încetini probabil”, arată raportul lunar de analiză macroeconomică al BCR Erste Bank.
În 2024, creșterea economică a încetinit până la 0,8%, deoarece consumul puternic nu a putut compensa investițiile scăzute și contribuția negativă semnificativă a exporturilor nete. Datele pentru primul trimestru al anului 2025 arată unele evoluții așteptate. În primul rând, consumul este în scădere vizibilă, dar rămâne principalul motor al creșterii. Investițiile și-au recăpătat ritmul de creștere, dar nu au îndeplinit așteptările noastre.
Investițiile sunt punctul central al acestui an. În funcție de evoluția acestei componente, creșterea economică ar putea accelera ușor în 2025; ”noi o estimăm la 1,3%”, arată Erste. Absorbția fondurilor UE și planurile de consolidare fiscală vor fi cruciale în acest sens. De asemenea, în funcție de natura și amploarea pachetului de consolidare fiscală, am putea asista la o creștere a consumului mai mică decât cea preconizată în acest an, ceea ce reprezintă un un risc de revizuire în jos a previziunilor noastre.
Având în vedere efectul de bază și creșterea trimestrială preconizată în al doilea trimestru, creșterea economică din acest an se așteaptă să fie mai puternică în a doua jumătate a anului. O accelerare suplimentară este de așteptat în 2026, de asemenea în funcție de investiții.
Publicarea structurii creșterii PIB-ului în primul trimestru nu a adus revizuiri majore ale datelor. Economia a stagnat în termeni secvențiali în primul trimestru al anului 2025 și a avansat cu doar 0,3% în termeni anuali. Din perspectiva cererii, consumul rămâne principalul motor al creșterii.
Inflație de 5,6%
Rata anuală a inflației s-a dovedit a fi destul de persistentă la începutul anului, cu o încetinire foarte mică față de sfârșitul anului 2024. Prețurile mai mici ale combustibililor nu au putut compensa inflația persistentă a serviciilor și presiunea ascendentă constantă exercitată de produsele alimentare.
Plafonul prețurilor la energie electrică urmează să expire în iulie, fără a se întrevedea măsuri de compensare care ar putea influența IPC. Presupunerea noastră actuală este o creștere de 30% a prețului energiei electrice în iulie, ceea ce ar putea fi o creștere destul de moderată, având în vedere prețurile actuale de pe piață. Cu această cifră, estimăm că IPC la sfârșitul anului 2025 va fi de 5,6% față de anul precedent. Estimăm că inflația de bază va fi de 5,0% față de anul precedent la sfârșitul anului 2025. Plafonul de preț pentru majorările de preț ale produselor alimentare de bază urmează să expire, de asemenea, în iulie, iar acest lucru ar putea genera o surpriză pozitivă.
În scenariul nostru de bază actual, estimăm doar o creștere marginală a prețurilor, având în vedere că, în timpul verii, prețurile acestor produse tind să scadă. Continuăm să estimăm o inflație de 3,4% pe an la sfârșitul anului 2026.
Prima reducere de dobândă de politică monetară la ședința din luna octombrie
Rata dobânzii de referință este în prezent la 6,50% și ne așteptăm la următoarea reducere a ratei cu 25 de puncte de bază la ședința din octombrie; estimăm că rata cheie la sfârșitul anului 2025 va fi de 6,00%. Perspectivele inflației și politica fiscală nu vor fi probabil favorabile unei decizii de reducere a ratei în august.
Politica monetară va depinde de evoluția politicii fiscale și a cursului de schimb, dar recunoaștem că deciziile țărilor similare, precum și ale BCE și FED ar putea juca un rol important în evoluția viitoare a ratei dobânzii. Creșterea economică este, de asemenea,
un factor cheie în procesul decizional al BNR
Evaluarea noastră este că valorile actuale ale pieței pentru randamentul pe 10 ani sunt la valoarea justă sau ușor peste aceasta, iar așteptările sunt ca o tendință descendentă să fie de așteptat mai târziu în acest an. De asemenea, considerăm că segmentul scurt ar trebui
să fie semnificativ mai mic, cu o valoare justă a diferenței 2 ani-10 ani mai mare.
Costurile de finanțare ar putea deveni o problemă în următorii ani
În teorie, plățile de dobânzi la datoria publică nu ar trebui să depășească creșterea medie nominală preconizată a PIB-ului pe termen mediu și lung, din motive de sustenabilitate. România nu se află într-o poziție proastă în prezent, dar situația se deteriorează rapid.
Deficitele bugetare mari din ultimii ani, combinate cu o primă de risc ridicată din cauza riscurilor de retrogradare și a instabilității politice, au ridicat semnificativ costul împrumuturilor.
Cea mai bună modalitate de a analiza această situație ar fi prin prisma datoriei
care stabilizează rata dobânzii la datoria publică sau R-star fiscal. O valoare mai mare înseamnă că România își poate permite să plătească rate ale dobânzii mai mari la datorie fără a crește raportul față de PIB.
În 2024, această valoare a devenit negativă, având în vedere creșterea economică și
soldul primar înregistrat. Fără consolidare fiscală sau o performanță semnificativ superioară a creșterii economice, raportul datoriei la PIB va continua să crească rapid, de asemenea din cauza plăților de dobânzi.
Leave feedback about this