February 21, 2024
Strada Popa Petre 24, București 030167
Actualitate Economie Popular

Criza energetică ne arde serios la buzunare! Nota de plata, pentru amortizarea dezastrului este uriașă

sursa: www.pixabay.com

Plătim cu toții scump pentru criza energetică! Din păcate, nota de plată a țărilor europene pentru a proteja companiile și pe cetățenii europeni, deja afectați de criza anterioară, cea a Covid-19, este enormă.

Prețurile la energie au atins niveluri record în 2022, în special ca urmare a războiului din Ucraina și ca o consecință a întreruperii de către Rusia a livrărilor de gaze către Europa. Costurile energetice în creștere au dus la o factură totală de 792 de miliarde de euro, potrivit unui studiu al unor analiştii de la think-tank-ul Bruegel. Soluțiile pentru ieșirea din criză au însemnat în primul rând scutiri fiscale, reducerea consumului de energie electrică dar și soluții alternative pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc.

Soluții de avarie pentru criza energetică

„În loc de măsuri de blocare a preţurilor, care sunt de fapt subvenţii pentru combustibilii fosili, guvernele trebuie să adopte politici orientate spre sprijin în funcţie de venit şi spre sectoarele strategice ale economiei”, a precizat Giovanni Sgaravatti, cercetător Bruegel.

Conform analiștilor Bruegel, din septembrie 2021, ţările UE au prevăzut sau alocat 681 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în timp ce Marea Britanie şi Norvegia au alocat 103 miliarde de euro şi, respectiv, 8,1 miliarde de euro.

Germania resimte cel mai acut măsura economică și se află pe primul loc în topul cheltuielilor cu aproape 270 miliarde de euro. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa, deşi fiecare a cheltuit mai puţin de 150 miliarde de euro. Majoritatea statelor membre UE au cheltuit o fracţiune din această sumă. La nivelul cheltuielilor capitalele europene, topul îl dețin orașele din Luxemburg, Danemarca şi Germania. 

Sumele alocate de ţări pentru atenuarea efectelor crizei energetice sunt acum la acelaşi nivel cu fondul UE de redresare post-pandemie, de 750 miliarde de euro, şi vin într-un moment în care sunt dezbătute propuneri de relaxare a reglementărilor privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde. Pe acest segment, Europa încearcă să concureze cu subvenţiile acordate în Statele Unite şi China. Măsura cel mai des utilizată de europeni a fost aceea a reducerii facturilor la energie ale gospodăriilor. Acest lucru s-a făcut prin subvenții, reducerea unor taxe pe energie sau introducerea unor plafoane de preț.

Se preconizează că prețul energiei va continua să rămână ridicat în UE în lunile următoare, deoarece este nevoie de timp pentru a înlocui aprovizionarea cu gaze din Rusia cu surse de aprovizionare din UE. Prin urmare, țările UE au adoptat un Regulament de urgență pentru a aborda problema prețurilor ridicate la energie și pentru a ajuta cetățenii și întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice. Pentru a garanta securitatea aprovizionării pentru iernile următoare, oficialii europeni au introdus noi obligații minime de constituire de stocuri de gaze și un obiectiv de reducere cu 15 % a cererii de gaze pentru a facilita echilibrul dintre cerere și ofertă.

Consiliul European a ajuns și la un acord cu privire la noi măsuri ce trebuie luate la nivelul UE pentru a aborda criza energetică. Regulamentul se va aplica în perioada decembrie 2022 – martie 2023 și are în vedere:

  • achiziționarea de gaze în comun
  • indici de referință pentru gaze
  • îmbunătățirea funcționării piețelor energiei
  • măsuri de solidaritate energetică în caz de perturbări ale aprovizionării cu gaze
  • intensificarea eforturilor de economisire a energiei.

Noile norme adoptate de miniștrii energiei din UE, în cadrul Consiliului, completează inițiativele și legislația UE existente, adoptate în ultimele câteva luni pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie a UE, cum ar fi Regulamentul privind înmagazinarea gazelor, Regulamentul privind reducerea cererii de gaze, crearea unei platforme energetice a UE și inițiativele de informare pentru diversificarea surselor de aprovizionare.

Conform analiştilor Bruegel, guvernele trebuie să se concentreze cel mai mult pe măsuri de sprijin ce vizează scăderea preţurilor pentru consumatori în domeniul energiei, cum ar fi reducerea TVA la benzină sau plafonări la preţurile de vânzare cu amănuntul. De asemenea, dinamica trebuie să se schimbe, deoarece statele ar putea epuiza spaţiul fiscal pentru a menţine astfel de finanţări semnificative.

Leave feedback about this

  • Quality
  • Price
  • Service

PROS

+
Add Field

CONS

+
Add Field
Choose Image
Choose Video
X