Mircea Șcheau, conciliator în cadrul entității dedicate rezolvării amiabile a conflictelor dintre comercianții de produse financiare non-bancare și consumatori (SAL-FIN), explică mecanismele prin care infractorii cibernetici reușesc să “amorțească” instinctul de protecție al victimelor.
Privite din exterior, scenariile dezvoltate de infractorii cibernetici pot fi percepute ca apocaliptice și seamănă mai mult cu nuvele science-fiction decât cu realitatea crudă. Pe aceasta se bazează și infractorii. Pe sentimentul că ”mie nu mi se poate întâmpla” sau ”de ce să mi se întâmple tocmai mie, dacă nu prezint niciun interes pentru nimeni?”. Fiecare dintre noi putem să devenim o simplă piesă într-un joc de GO sau putem să fim antrenați într-un vârtej de figuri geometrice care își schimbă forma și plasamentul continuu. Tot ceea ce putem să facem este să nu renunțăm nicio secundă la prevenție și să încercăm să schimbăm mentalitatea celor din jurul nostru.
Cu douăzeci de ani în urmă încuiam ușa cu cheia și nu deschideam decât persoanelor cunoscute. Nu cu mult timp în urmă, când cunoșteam doar monedele cu care puteam să achiziționăm bunuri uzuale, nu ne gândeam că va veni momentul în care crypto-monedele vor încerca să se impună ca o alternativă. Lipsa de reglementare în domeniu favorizează însă economia subterană și fără politici coerente este dificil de combătut fenomenul infracțional. Granița criminalității informatice poate fi considerată sinonimă cu limita imaginației și în acest caz, este bine să conștientizăm cât mai rapid că agresorul, care altă dată încerca să ne invadeze prin metode brute spațiul personal, acum o poate face invitat chiar de noi.
Fiecare producător recomandă efectuarea de update-uri ca parte a proceselor de îmbunătățire a securității produselor sau ca vaccinare preventivă, metaforic vorbind și modificarea parolelor inițiale cu unele care să respecte criteriile legate de lungime și combinații de taste, ridicând astfel o primă barieră în fața atacatorilor. Internet of Things (IoT) reprezintă practic suportul pentru Internet of People (IoP) și împreună evoluează rapid către Internet of Everything (IoE).
Wifi Protected Access (WPA), protocol lansat de Wi-Fi Alliance pentru autentificarea dispozitivelor conectate fără suport fizic de transmitere a informației (fără fir) utilizând Advanced Encryption Standard (AES), s-a dovedit că prezintă lacune de securitate, în pofida creșterii puterii criptografice și în condițiile în care devine din ce în ce mai dificilă separarea dintre personal și profesional, o companie poate să ajungă foarte ușor victimă. Un atac ar putea avea succes, cu ajutorul unui angajat care nu tratează corect un e-mail de tip phishing sau care încalcă altă normă de securitate internă.
Un episod de acest gen poate fi catalogat ca eșec uman. În aceste circumstanțe, trebuie valorizate motivații specifice pentru a îngusta cât mai mult canalele de penetrare și pentru a micșora suprafețele expuse posibilelor agresiuni. Trebuie plasate în prim plan și susținute rațiunile de creștere a gradului de intoleranță la risc.
Pentru a rezista presiunii concurențiale, companiile trebuie să înțeleagă tendințele disruptive cu influențează evidentă asupra piețelor, comportamentelor și așteptărilor
clienților, în aceeași măsură cu cele ale angajaților. Oportunitățile de creștere stimulează eforturile de modernizare a infrastructurii și deschid noi perspective evoluției
transformărilor digitale. Se stabilesc priorități în construcția unei culturi inovative și în acest context, trebuie recunoscută importanța deosebită a factorului uman în dezvoltarea colaborărilor transfrontaliere.
Despre cei mai periculosi viruși , într-un episod viitor al analizei
Leave feedback about this